calota-glaciară-din-groenlanda

Calota glaciară din Groenlanda

Calota glaciară din Groenlanda acoperă circa 80% din suprafaţa insulei. Este alcătuită din straturi de zăpadă comprimată care datează de peste 100 000 de ani. Are o lungime de 2 400 km de la nord la sud, iar în punctul maxim al lăţimii ajunge la 1 100 km şi o grosime de 2-3 km. Există şi alte mase de gheaţă în Groenlanda, spre periferie, iar acestea acoperă o suprafaţă de 100 000 km2.

Gheaţa din calota glaciară de azi are 110 000 de ani. Cercetătorii estimează că, dacă încălzirea globală va continua în acelaşi ritm, calota glaciară se va topi complet în câteva sute de ani. Dacă s-ar topi cei 2,85 milioane de kilometri cubi de gheaţă, nivelul global al mării ar creşte cu 7,2 m. Asta ar însemna că majoritatea oraşelor de coastă de pe planetă ar fi inundate, iar ţări insulare mici, precum Tuvalu sau Maldive, ar fi înghiţite de ape, la fel ca şi ţările aflate în zone joase, precum Bangladesh sau Olanda.

Imensa greutate a gheţii a adâncit regiunea centrală a Groenlandei – stratul de rocă se găseşte aproape la nivelul mării în partea interioară a ţării, iar la periferie sunt munţi care se întind de la nord la sud, ajungând la înălţimea de 3 290 m. Marginea gheţii ajunge până la apă în apropiere de golful Melville, la sud-est de Thule.

Gheţarii-kar, care sunt ca nişte limbi de gheaţă, se deplasează prin văi spre periferia Groenlandei şi alunecă în ocean, formând aisbergurile pe care le întâlnesc navele comerciale în drumul lor prin Atlanticul de Nord. Iarna, gheaţa capătă o ciudată culoare albastră-verzuie. Vara, straturile superioare se topesc şi Iasă în urmă nişte pungi de aer care o fac să pară orbitor de albă.

Aria de topire a depăşit în 2002 toate recordurile anterioare, iar acum se estimează că gheaţa se topeşte cu circa 239 km3 pe an. Gând apa din gheţarul topit îşi face loc prin crăpăturile calotei glaciare, procesul de topire se accelerează, iar gheaţa alunecă mai repede în drumul ei spre mare. Dacă ar dispărea gheaţa, Groenlanda ar arăta ca un arhipelag.

CE ESTE

Al doilea corp de gheată ca mărime din lume, după calota glaciară din Antarctica.

CUM AJUNGI ACOLO

Cu avionul până la Nuuk, capitala Groenlandei.

CÂND SÂ TE DUCI

Vara.

NU RATA

Gheţarul Jakobshavn Isbrae, care se deplasează spre punctul terminus cam cu 20-22 m pe zi.

TREBUIE SĂ ŞTII

În ultimele decenii, cercetătorii au forat în gheaţă şi au luat mostre chiar şi de la 3 km adâncime, obţinând în acest fel informaţii cruciale despre clima din trecut, despre volumul oceanului, erupţiile vulcanice, întinderea deșertică şi chiar despre incendiile de pădure.