Muntele Tongariro, un complex de vârfuri şi cratere, se află în mima regiunii vulcanice a Insulei de Nord. Geologii apreciază că acest masiv, cu o bază de 15 x 3 km şi un vârf de 8 x 3 km, a fost mai înalt, dar şi-a pierdut vârful după o serie de erupţii masive, iar craterele şi vârfurile pe care le vedem azi sunt consecinţa unei activităţi vulcanice ulterioare.
Muntele este împodobit cu rămăşiţele a cel puţin zece conuri vulcanice, iar activitatea cea mai recentă a avut loc în Craterul Roşu, din partea centrală a masivului, la 1926. Pe aici sunt emanate şi azi gaze sulfuroase, iar terenul este mult prea fierbinte ca să poţi călca pe el.
Prima ascensiune autentificată pe cel mai înalt dintre cele două vârfuri a avut loc în 1867. Până cu un an-doi înainte, populaţia maori nu dăduse voie nimănui să urce pe munte, fiindcă era tapu (tabu).
Vârfurile au 1 968 m, respectiv 1 959 m şi nu sunt greu de urcat; traseul care porneşte de la cabana Mangatepopo, în sud, spre cabana Keleth, în nord, după un start abrupt până la o şa din munte traversează largul crater din sud, urcă pe o mică ridicătură de lângă Craterul Roşu, coboară spre Lacurile de Smarald (culoarea apei se datorează mineralelor provenite din Craterul Roşu), înconjoară craterul central şi Lacul Albastru (aflat tot într-un crater vechi) şi coboară în final pe versantul de sub craterul din nord.
Panorama este absolut superbă – un peisaj aspru, vulcanic ce coboară spre păduri, spre Craterul Roşu şi Lacurile de Smarald.
CE ESTE
Un masiv vulcanic pe insula de Nord.
CUM AJUNGI ACOLO
Cu maşina de la Auckland, 330 km, apoi pe jos.
CÂND SĂ TE DUCI
Oricând.
CEL MAI APROPIAT ORAŞ
Taurewa, la 16 km.